Conform surselor celebre ale istoricului antic Herodot, insula a primit numele de Tasos, după fiul (sau nepotul) regelui fenician Aginor. Acesta a ajuns pe insulă conducând o expediție maritimă organizată în căutarea surorii sale, Europa, răpită de Zeus. Neputând-o găsi, s-a stabilit definitiv pe insulă, încântat de condițiile climatice și de vegetația luxuriantă, și nemaiputând să se întoarcă acasă fără ea. Scena în care Zeus, metamorfozat în taur, o răpește pe Europa este reprezentată pe o placă comemorativă în portul Limenaria. Aceeași scenă este eternizată și pe moneda de un euro.

Conform unei alte teorii, numele Tasos este etimologic derivat din cuvântul “drosos” sau “prospetime”, care este asociat cu vegetația luxuriantă ce a înflorit încă din antichitate.

Poetii greci antici numeau insula “Aeria” (briza proaspata) sau “Aethria” (cer senin), glorificând astfel chiar și prin numele său cele mai remarcabile caracteristici.

Legenda sirenelor care se spune că au trăit în această insulă și că cu glasurile lor frumoase reușeau să fermence orice bărbat care le-au ascultat este asociată cu această insulă. Se crede că tocmai sirenile din Tasos l-au fermecat pe Ulise în călătoria sa celebră și au reușit să-l convingă să rămână pe insulă pentru totdeauna.

La fel ca toți grecii antici, așa și locuitorii insulei Tasos credeau în cei 12 zei ai Olimpului. Protectorul insulei era zeul Heracles, despre care se crede că nu este descendent al semizeului grec Heracles, așa cum era de așteptat, ci al zeului fenician Melkart. În afară de ctitorul său Heracles, locuitorii insulei Tasos aduceau și onoruri speciale zeului Poseidon, zeului mării, și zeiței Artemis, zeița vânătorii.

Puteți vedea cazările din Tasos AICI.