De la 1 ianuarie 2025, în Grecia a intrat în vigoare modificarea legii privind taxa de şedere, care va fi cunoscută în continuare sub numele de TAXA ECOLOGICĂ sau taxa pentru gestionarea crizei climatice.
Datorită marilor catastrofe naturale care au lovit Grecia în ultimii ani (incendii, inundații…), s-a decis să se facă o schimbare de denumire și de destinație a taxei de şedere în taxa ecologică, din care se va investi în ecologie, mai exact banii vor fi folosiți pentru gestionarea crizelor climatice.

Cei care se cazează în Grecia plătesc TAXA ECOLOGICĂ (fostă taxa de şedere) în funcție de categoria unității de cazare în care stau.
Taxa ecologică se plătește la sosirea în unitatea de cazare, proprietarului sau recepționerului.
Pentru plata taxei ecologice, proprietarul sau recepționerul sunt obligați să elibereze o factură oaspetelui.
Taxa ecologică se plătește pe cameră, nu pe persoană pentru numărul de nopți petrecute în cazare. TVA-ul nu se calculează.

Taxa ecologică de la aprilie până în octombrie în apartamente/studiouri este 2,00€ (doi euro) pe apartament/studiou, pe noapte (nu pe persoană).

Prețul taxei ecologice pentru cazarea în hoteluri cu:

  • o sau două stele este de 2 euro pe noapte, pe apartament/studiu (nu pe persoană).
  • trei stele taxa este de 5 € pe noapte, pe apartament/studiu (nu pe persoană).
  • patru stele taxa este de 10€ pe noapte, pe apartament/studiu (nu pe persoană).
  • cinci stele taxa este de 15€ pe noapte, pe apartament/studiu (nu pe persoană).

Pentru închirierea caselor familiale de până la optzeci (80) m2 se percepe o taxă de 8 € pe noapte, iar pentru cele peste optzeci (80) m2 taxa este de 15 € pe noapte.

Consultați site-ul oficial cu textul privind taxele făcând clic aici: https://www.taxheaven.gr/circulars/49201/a-1202-2024


Când și cum se plătește taxa ecologică (fostă reședință) în Grecia?

Taxa se plătește direct la unitatea de cazare, la sosire sau la check-out. Unitatea de cazare (hotel, apartament sau vilă) are obligația de a vă elibera o chitanță de plată, care conține numele oaspetelui, datele șederii, data emiterii și suma taxei plătite, asigurând transparența și direcția legală a fondurilor.

Sfatul nostru:

Înainte de a plăti taxa, întrebați dacă veți primi o chitanță. Este important să obțineți o chitanță, pentru că doar așa puteți fi sigur că banii dvs. se duc în scopul pentru care au fost destinați - repararea daunelor cauzate de schimbările climatice.

Ce se întâmplă dacă suntem în vacanță cu o altă familie în același apartament?

Nu vă faceți griji! Taxa nu se percepe de persoană, ci de unitate de cazare și se calculează zilnic, indiferent de numărul de oaspeți.

Pasagerii navelor de croazieră plătesc și ei o taxă!

Pasagerii care debarcă în Mykonos și Santorini vor plăti 20 EUR în sezon (iunie-septembrie), în timp ce în alte porturi taxa va fi de 5 EUR. În perioadele de cerere mai scăzută (aprilie, mai și octombrie), taxa va fi mai mică cu 40%, în timp ce în lunile de iarnă (noiembrie-martie) va fi redusă cu 80%.

Controverse și provocări

Implementare: unii proprietari de cazare, mai ales din sectorul privat, evită colectarea taxei sau nu emit factură, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența colectării.

Povara pentru turiști: creșterea cuantumului taxei a atras critici, deoarece pune o povară suplimentară asupra bugetelor turiștilor și poate afecta competitivitatea turismului grecesc.

Lipsa măsurilor preventive: o parte a publicului consideră că veniturile ar trebui direcționate mai mult către măsuri preventive pentru a reduce riscul schimbărilor climatice, decât doar repararea daunelor.

Măsuri de prevenire și atenuare a schimbărilor climatice în Grecia

Grecia a luat recent măsuri semnificative pentru prevenirea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice, inclusiv planuri de îmbunătățire a infrastructurii și a dezvoltării durabile.

Planul național pentru energie și climă

În octombrie 2024, Grecia a prezentat un plan revizuit cu obiective mai ambițioase pentru sursele de energie regenerabilă. Planul prevede ca până în 2030, 82% din energie electrică să provină din surse regenerabile, o creștere față de ținta anterioară de 66%. Acest plan urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 58,6% până în 2030, cu scopul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Fondul de decarbonizare a insulei

În noiembrie 2024, Grecia a înființat Fondul de decarbonizare a insulei, în valoare de aproximativ 1,6 miliarde EUR, cu scopul de a finanța investiții durabile care vor consolida autonomia energetică a insulei. Acest fond va sprijini proiecte precum dezvoltarea surselor regenerabile de energie, managementul durabil al resurselor de apă și promovarea electromobilității.
Grecia a lansat, de asemenea, programul GR-eco Islands, care își propune să transforme insulele în modele internaționale de dezvoltare verde și durabilă. Aceste inițiative includ proiecte de îmbunătățire a eficienței energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie și protejarea biodiversității.

Exemplu al insulei Astypalaia

Astypalea a devenit un proiect pilot în acest program, în care Grupul Volkswagen a sprijinit tranziția către vehicule electrice și surse regenerabile de energie. Scopul este ca Astypalaia să devină o insulă complet neutră în carbon până în 2026.
Aceste planuri și inițiative demonstrează angajamentul Greciei nu numai de a repara daunele cauzate de schimbările climatice, ci și de o abordare proactivă a prevenirii și atenuării acestora.

Planul de prevenire a deșertificării pentru Tesalia

În martie 2024, oamenii de știință au avertizat că regiunea Tesalia este expusă riscului de deșertificare (transformarea pământului într-un deșert) din cauza schimbărilor climatice. Ca răspuns, a fost elaborat un plan general pentru refacerea zonei, care include măsuri pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă și adaptarea practicilor agricole pentru prevenirea dezastrelor ecologice.

Tesalia, cunoscută sub numele de „coșul Greciei”, este o regiune agricolă cheie, importantă pentru producția de grâu, porumb, bumbac și alte culturi. Cu toate acestea, această regiune se confruntă cu un risc serios de deșertificare, care este deja vizibil în unele zone, în special în părțile centrale, unde solurile și-au pierdut fertilitatea și au devenit uscate și sterile. Probleme similare au fost observate în sudul Peloponezului și în părți ale Cretei, care sunt, de asemenea, în pericol.