Boravecând în Salonic, nu ratați ocazia de a vizita unul dintre cele mai importante locuri din oraș, care se regăsește și pe lista patrimoniului cultural UNESCO - Rotonda. Amplasată în centrul orașului, Rotonda funcționează astăzi ca muzeu, unde puteți vedea în direct frescele fascinante din secolul al IV-lea. Acest monument monumental, împreună cu arcul lui Galerius, a fost odată un mare templu roman, iar din secolul al IV-lea a devenit o biserică creștină. În perioada otomană, a fost folosit ca moschee, dar astăzi se întoarce mândru la moștenirea sa culturală, fiind în continuare sub administrația Bisericii Ortodoxe Grecești.

În textul nostru veți afla mai multe despre istoria îndelungată a Rotondei din Salonic, arhitectura sa care combină elemente romane, creștine timpurii și bizantine, precum și importanța acestui monument care este protejat de UNESCO. Rotonda nu este doar o minune arhitectonică, ci și un simbol al diversității culturale din Salonic, oferind vizitatorilor o perspectivă unică asupra bogatei istorii a orașului. Prin urmare, vă recomandăm să o includeți în planul dumneavoastră de vizitare a Salonicului.

Construcția Rotondei în secolul al IV-lea

Rotonda este una dintre cele mai impresionante clădiri din Salonic, datând din perioada domniei lui Cezar Galerius, în jurul anului 306. Inițial construită ca parte a unui complex arhitectonic mare împreună cu Arcul lui Galerius (astăzi Camera), a fost centrul arhitecturii sale monumentale.

Deși mult timp s-a crezut că a fost construită ca mauzoleu al lui Galerius, istoricii moderni au dezbatut această teorie deoarece Galerius nu a fost înmormântat în Salonic, ci în orașul său natal, Gamzigrad (Felix Romuliana). Prin urmare, rămâne incert dacă Rotonda a avut cu adevărat această funcție sau a servit poate ca templu păgân dedicat lui Zeus sau Kabir, având în vedere că Galerius era cunoscut pentru legăturile sale cu cultele păgâne.

Dacă Rotonda a fost într-adevăr concepută ca un mausoleu, aceasta ar însemna că ar fi servit ca un monument funerar monumental pentru Galerius, reflectând tradiția romană a construcțiilor grandioase în onoarea împăraților decedați. Mauzoleul ar fi fost locul unde se desfășurau ceremoniile în onoarea împăratului și unde rămășițele sale mortale ar fi fost depuse.

Arhitectura Rotondei

Această clădire monumentală are un diametru de 24,5 metri, cu o cupolă ce ajunge la o înălțime de aproape 30 de metri. Pereții au o grosime de 6,3 metri, iar în interiorul spațiului circular se găsesc opt nișe dreptunghiulare, cu nișa sudică fiind intrarea principală.

Acești pereți masivi, construiți din cărămizi, au asigurat soliditatea și stabilitatea structurii, în special având în vedere dimensiunea și greutatea cupolei, care atinge o înălțime de aproape 30 de metri.

Grosimea pereților este caracteristică pentru arhitectura acelei perioade, în special la clădirile romane mari care aveau scopuri monumentale similare.

În textul conex puteți afla mai multe despre Arcul lui Galerius, Camera de astăzi, locul central de întâlnire al oamenilor din Salonic.

Istoria creștină timpurie pictată pe pereții Rotondei

Transformarea sa în biserică creștină a avut loc cel mai probabil în secolul al IV-lea sau al V-lea, deși data exactă nu este cunoscută. Când a devenit biserică, a fost dedicată Arhanghelilor, iar în arhitectură au fost adăugate noi elemente caracteristice bisericilor creștine timpurii.

Una dintre principalele schimbări a fost deschiderea și extinderea nișei estice, unde a fost format un altar, care a devenit inima spațiului liturgic. Această nișă avea o formă dreptunghiulară cu o absidă semicirculară pe partea estică.

Rotonda a primit, de asemenea, elemente suplimentare, inclusiv un pridvor și două porți de intrare, precum și nișe noi prin care spațiul central comunica cu lumea exterioară. Aceste elemente au contribuit la stilul său ca bazilică creștină timpurie, dar multe dintre ele nu s-au păstrat până în prezent.

Caracteristic pentru această transformare a fost decorarea bisericii cu mozaicuri creștine timpurii care acoperă cupola și nișele. Aceste mozaicuri înfățișează figuri sfinte, martiri și îngeri, iar stilul decorativ și utilizarea plăcilor de aur simbolizau măreția spirituală și lumina. Aceste elemente au devenit parte a programului iconografic distinctiv al creștinismului timpuriu.

Rotonda a continuat să servească ca biserică în perioada bizantină, până în anul 1590, când a fost transformată în moschee în timpul ocupației otomane.

Înainte de a deveni o moschee, a fost centrul credinței creștine din Salonic și unul dintre primele locuri în care arta creștină timpurie a găsit expresie.

Importanța transformării sale stă în faptul că Rotonda a servit ca un pod între cultura păgână și cea creștină, devenind un exemplu timpuriu al asimilării și adaptării structurilor păgâne pentru nevoile creștine.

Mozaicurile - bijuteria artei creștine timpurii

Unul dintre cele mai valoroase elemente ale Rotondei sunt mozaicurile din perioada creștinismului timpuriu. Mozaicurile împodobesc ferestrele și arcurile cupolei, cu motive geometrice și florale. În cupolă, scenele sunt împărțite în trei straturi, iar cele mai cunoscute sunt reprezentările martirilor, îngerilor și a păsării mitice fenix.

Aceste mozaicuri, care sunt păstrate pe cupolă și în alte părți ale interiorului, datează din primele secole creștine, cel mai probabil din secolele V sau VI. Datorită calității execuției și bogăției iconografice, ele reprezintă vârful producției artistice din acea perioadă.

Mozaicurile din Rotondă sunt împărțite în trei zone principale.

  • În zona inferioară, cunoscută sub numele de zona martirilor, sunt reprezentate figuri de martiri în fața unor structuri arhitectonice monumentale, reflectând importanța sfinților creștini și a sfintelor relicve.


  • În zona de mijloc găsim fragmente cu îngeri în mișcare.


  • În a treia zonă domină compozițiile mari cu reprezentări ale temelor creștine, printre care se remarcă reprezentarea lui Hristos și a îngerilor care țin cununi cerești.

Este interesant faptul că mozaicurile au fost realizate folosind o tehnică cu o largă utilizare a plăcilor de aur, ceea ce subliniază lumina și atmosfera spirituală a locului.

În perioada otomană, când Rotonda a devenit moschee, o parte din artă a fost acoperită, dar o parte semnificativă a mozaicurilor a supraviețuit și a fost restaurată în secolul al XX-lea.

Valoarea artistică a Rotondei, în special a mozaicurilor, a contribuit semnificativ la includerea sa pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Perioada ulterioară: de la moschee la muzeu

Ottomanii au cucerit Salonicul în 1430, când orașul a căzut sub controlul lor după un asediu. Acest eveniment a marcat sfârșitul stăpânirii bizantine în Salonic și începutul administrației otomane, care a durat mai mult de patru secole.

Rotonda a fost transformată în 1590 într-o moschee sub conducerea sultanului otoman Murat al III-lea, iar transformarea concretă a Rotondei a fost efectuată de dervișul Hortatzis Suleiman.

Această transformare a făcut parte a unei strategii mai largi a autorității otomane de a integra și adapta clădirile creștine timpurii și bizantine în practica lor religioasă și culturală. În acea perioadă, multe biserici au fost transformate în moschei pentru a se adapta noului context social și religios.
Minaretul din acea perioadă este încă vizibil astăzi, ca singurul minaret rămas în Salonic.

Cutremurul și restaurarea

În timpul cutremurului din 1978, Rotonda a suferit daune semnificative, inclusiv prăbușirea unor părți ale cupolei, deteriorarea pereților și a structurii. De asemenea, mozaicurile au fost deteriorate, ceea ce a necesitat ample lucrări de restaurare pentru a-și păstra valoarea artistică și istorică.

Restaurarea a fost realizată cu succes, readucând monumentul la starea sa anterioară.

Vizitarea Rotondei Astăzi

Astăzi, Rotonda este un muzeu și o atracție inevitabilă pentru toți vizitatorii din Salonic. Cu istoria sa bogată și mozaicurile sale fermecătoare, oferă o perspectivă asupra patrimoniului cultural bogat al orașului.

Pentru a afla mai multe despre ce puteți vizita în Salonic, consultați articolele noastre:
Ghidul pentru Salonic și
Ce să vizitați în Salonic

Deoarece Rotonda se află pe strada principală din Salonic, cunoscută pentru numărul mare de magazine pentru cumpărături, verificați ce și unde puteți cumpăra în articolul nostru Magazine și centre comerciale pentru cumpărături în Salonic.

Surse:
-“Thessaloniki: A History of the City and its Remains” de Max Heinsa.
-“The Byzantine City of Thessaloniki” , Dimitrije Tsoukala,
- “The Architecture of Roman Thessaloniki”\, Angelika Jankovič.
-“Thessaloniki: History and Architecture”, Apostolos Papagelas
- “Early Christian and Byzantine Art” de John Beckwitha
- “Psifidota Tis Thessalonikis: 4th-14th Century” de Charalambos Bakirtzis
-“Byzantine Mosaics in Thessaloniki” de Bente Kiilerich și Hjalmar Torp